Cu siguranță, să fii părinte este una dintre cele mai complexe și provocatoare responsabilități pe care le poate avea cineva. Ești responsabil nu doar de bunăstarea fizică a copilului tău, ci și de dezvoltarea sa emoțională și psihologică.
În ciuda dorinței sincere de a face totul perfect, părinții se confruntă adesea cu propriile lor emoții și presiuni, iar acestea pot afecta interacțiunile cu copiii în moduri pe care nu și le doresc.
Unul dintre aspectele cheie este gestionarea emoțiilor. Mulți părinți se confruntă cu stresul zilnic, oboseala și alte presiuni din viața lor, ceea ce poate duce la reacții neadecvate atunci când interacționează cu copiii lor. Mamele, în special, resimt adesea presiunea societală de a fi perfecte în toate rolurile lor - de la a fi o mamă iubitoare până la a fi o profesionistă de succes sau o gospodină desăvârșită. Această presiune suplimentară poate crește nivelul de stres și poate face și mai dificilă gestionarea propriilor emoții în interacțiunile cu copiii.
Mamele care au doi sau mai mulți copii cu o diferență mică de vârstă se confruntă adesea cu o presiune și o solicitare extraordinară. Iată mesajul primit de la mamă :
„Parerea mea este că cel mai greu le este mamelor care au copiii născuti la diferență mică de vârstă, respectiv nu reușesc să își revină bine, și plus la asta sunt însărcinate a doua sau a treia oara fără ca să iasă dintr-un concediu de maternitate. Plus la asta, dacă copiii au caractere puternice și încă nu au nici măcar un strop de ajutor, și ele fac absolut totul, asta în general este groaznic. Zi de zi, picătură cu picătură, se adună oboseală, frustrare, nopți nedormite, activități urgente care nu pot fi anulate sau amânate. În loc sa te bucuri de copii și să fii cea mai fericită, trăiești cele mai dificile momente din viață și ajungi la pragul disperării. Consider ca mamele au cel mai mult nevoie de ajutor din partea soților, bunicilor sau celor mai apropiate ființe. Zi de zi merg la terenul de joacă și ce văd e groaznic: mame obosite, distruse de sarcini peste sarcini, care țipă la copii, sau chiar pe alocuri urlă la ei pentru că au ajuns la capătul răbdării ducînd pe umeri o povară prea grea, mame care au câte 2 sau 3 copii si nici nu pot să îi monitorizeze că sunt ca argintul viu„ |
Există mai mulți factori care pot contribui la epuizare și chiar la nefericire în această situație:
1. Epuizarea fizică și mentală
Îngrijirea simultană a mai multor copii mici poate fi extenuantă. Lipsa somnului, rutina zilnică intensă și necesitatea de a satisface nevoile multiple pot duce la epuizare.
2. Presiunea timpului
Gestionarea activităților, rutinei zilnice, precum și nevoile individuale ale fiecărui copil poate deveni copleșitoare. Acest lucru poate afecta capacitatea mamei de a se bucura de timpul petrecut cu copiii săi.
3. Lipsa de spațiu personal
Uneori, mamele pot simți că nu au timp sau spațiu pentru a-și dedica timpul lor personal sau pentru a avea momente de relaxare și reflecție.
4. Sentimentul de vinovăție
Mamele pot simți presiunea de a fi prezente și implicate la nivel maxim pentru fiecare copil în parte, ceea ce poate duce la sentimente de vinovăție atunci când nu se simt suficient de conectate sau disponibile pentru fiecare în mod individual.
Una dintre provocările majore pentru părinți este să își gestioneze reacțiile în situații tensionate. Adesea, copiii pot testa limitele sau pot avea comportamente dificile, iar răspunsul părintelui poate fi unul impulsiv, cum ar fi strigătul sau pedeapsa fizică. Aceste reacții nu sunt întotdeauna dorite, dar pot fi rezultatul epuizării și a presiunii constante.
Când o mamă se simte epuizată și copleșită, reacțiile negative pot apărea involuntar în interacțiunea cu copiii. Acestea pot include:
1. Iritabilitate și reacții impulsive
Epuizarea poate duce la o scădere a răbdării și la reacții mai impulsiv-agresive în situații care altfel ar putea fi gestionate mai calm.
2. Lipsa de implicare emoțională
O mamă extenuată poate să se retragă emoțional sau să aibă dificultăți în a se conecta cu copiii săi la nivelul emoțional dorit.
3. Scăderea toleranței
Capacitatea de a gestiona conflictele sau comportamentele dificile ale copiilor poate scădea, ceea ce poate duce la relații tensionate și mai mult stres pentru ambele părți.
Practicarea parentingului pozitiv poate fi o soluție, dar necesită timp și efort.
Parentingul pozitiv, în ciuda numelui, nu este doar despre a fi mereu pozitiv. Educația pozitivă nu înseamnă că toate eforturile tale trebuie să aibă drept rezultat un copil mereu fericit și un părinte la fel de fericit și împlinit. NU!
Această abordare în educație se numește „pozitivă„ pentru că efectele acestei abordări sunt pozitive, atât pentru copii, cât și pentru părinți.
Parenting pozitiv sau educație cu blândețe este despre a înțelege și a gestiona emoțiile tale înainte de a reacționa. Este despre a comunica clar și calm cu copilul tău, stabilind limite și consecințe clare pentru comportamentele nedorite. În plus, este despre a încuraja și a aprecia comportamentele pozitive, în loc să te axezi exclusiv pe pedepse sau recompense.
Un alt aspect important este recunoașterea că rolul de părinte este un job full-time.
În multe cazuri, mamele sunt cele care își asumă în principal această responsabilitate, iar aceasta poate duce la epuizare și la neglijarea propriilor lor nevoi. Este crucial să găsești timp pentru auto-îngrijire și pentru a-ți reîncărca bateriile, pentru că un părinte sănătos emoțional și fizic este mai capabil să ofere un mediu stabil și iubitor pentru copil.
Soluțiile pentru a ajuta mamele care ajung în pragul disperării și nu se simt împlinite în rolul de părinte, NU sunt soluții magice. Eventualele soluții nu acționează ca une medicament împotriva durerii, dar mai degrabă ca un tratament voluntar și de lungă durată. Și cel mai important, aceste soluții NU depind doar de voința mamei, dar și de implicarea indispensabilă a partenerului, a familiei, a anturajului, a societății, a Statului.
Pentru ca mamele, în special mamele cu mai mulți copii, să se simtă mai bine în rolul lor și să aibă o relație mai frumoasă cu copiii, ar trebui :
1. Sprijin și ajutor
Trebuie să încurajăm mamele să caute ajutor din partea partenerului, a altor membri ai familiei sau chiar a prietenilor, pentru a împărți responsabilitățile și a avea un timp de respiro.
2. Organizare și prioritizare
Este indispensabil să stabilești priorități și să găsești metode de organizare pentru a gestiona mai eficient timpul și sarcinile.
3. Îngrijire personală
Mamele trebuiesc încurajate să își facă timp pentru propriile lor nevoi și dorințe, chiar dacă este vorba doar de câteva momente de odihnă sau de activități care le aduc bucurie.
4. Comunicare deschisă cu copiii
Copiii înțeleg mai mult decât ne imaginăm noi, adulții. Explică copiilor că mama poate fi obosită uneori, dar că îi iubește și că pot găsi modalități de a se bucura împreună. Comunicarea deschisă despre emoții și trăiri satisface nevoia mamelor de a se deschide și de a fi auzite, chiar și în fața unui copil de 2 ani, sau poate mai mult. În același timp, acesta este un exemplu demn de urmat pentru copii. Ei învață că o comunicare deschisă și sincere este valoroasă.
5. Accesarea resurselor de suport
Trebuie să încurajăm mamele să apeleze la grupuri de sprijin pentru părinți sau să caute consiliere pentru a gestiona stresul și pentru a obține sfaturi utile în gestionarea rutinei și a relațiilor cu copiii.
Fiecare mamă și fiecare situație familială este unică, iar soluțiile nu sunt mereu aplicabile în același mod pentru toată lumea. Cu toate acestea, încurajarea unui mediu de sprijin, gestionarea timpului și prioritizarea nevoilor personale pot fi pași importanți către o viață mai echilibrată și mai fericită pentru mamele care se simt copleșite de rolul lor de părinte. Iar asigurarea de sprijin și accesul la resurse adecvate poate face o diferență semnificativă în ajutarea mamelor să se simtă mai încrezătoare și să se bucure de experiența lor de părinte.
Cu alte cuvinte, implicarea partenerului, a anturajului, a societății și a Statului este primordială pentru bunăstarea mamelor și a părinților.
Există mai multe motive care pot face dificilă aplicarea eficientă a soluțiilor pentru ca mamele să se simtă mai bine în rolul de părinte și să evite epuizarea și nefericirea:
1.Presiunea societății
Așteptările și presiunile societale asupra mamelor sunt adesea nerealiste și copleșitoare. Se așteaptă ca o mamă să fie mereu disponibilă, să aibă răbdare infinită și să gestioneze totul perfect, ceea ce poate genera stres și anxietate.
2.Lipsa de sprijin
Uneori, mamele pot simți că nu au suficient sprijin din partea partenerului, a familiei sau a comunității în gestionarea responsabilităților și a presiunilor din viața de zi cu zi.
3.Epuizarea continuă sau presiunea mentală
Rutina zilnică intensă și lipsa somnului pot conduce la epuizare fizică și mentală, făcând dificilă aplicarea schimbărilor pozitive și găsirea resurselor pentru a face față situației.
4.Lipsa timpului
Atunci când mamele sunt copleșite de sarcini și responsabilități multiple, este dificil să găsească timp pentru a investi în propria lor sănătate emoțională și pentru a implementa schimbări în rutina lor.
5.Presiunea internă
Unele mame își pun presiune pe ele însele să fie perfecte și să facă totul impecabil, ceea ce poate duce la auto-criticism și la incapacitatea de a vedea progresele pe care le fac.
În esență, este important să încurajezi mamele să se gândească la ele însele și să își ofere sprijinul de care au nevoie pentru a se simți împlinite și să își poată îndeplini rolul de mame într-un mod sănătos și fericit.
Așa cum menționam mai devreme, aplicarea educației pozitive sau a parentigului fără pedepse, este una dintre soluțiile care ar oferi mamelor o împlinire în rolul de părinte și o relație calitativă cu sine și cu copiii. Dar această soluție este o construcție care poate dura chiar și ani de zile. În fiecare zi, noi putem învăța alături de copiii noștri - unul dintre marile avantaje ale educației pozitive- adulții cresc împreună cu copiii.
Pentru a face tranziția către o abordare mai pozitivă în parenting, părinții pot încerca diverse strategii:
1.Auto-reflecție și conștientizare
Începe prin a-ți analiza propriile reacții și emoții în situații dificile. Înțelegerea acestora poate ajuta la gestionarea lor în mod constructiv.
2.Comunicare empatică
Încurajează deschiderea și comunicarea cu copilul tău. Ascultă cu atenție și încearcă să empatizezi cu sentimentele și nevoile lor.
3.Stabilirea unor limite clare și consecințe rationale
Explică regulile și consecințele acestora într-un mod cald și ferm. Evită pedepsele dure sau umilirea copilului.
4.Auto-îngrijirea
Nu uita să ai grijă de tine însuți. Găsește timp pentru odihnă, hobby-uri și activități care îți aduc bucurie.
5.Căutarea de sprijin și resurse
Nu ezita să ceri ajutor sau să accesezi resurse, cum ar fi grupurile de susținere pentru părinți sau consilierii specializați în parenting.
În final, să fii un părinte este un proces de învățare continuă. Nu există perfecțiune în parenting, dar eforturile de a înțelege și de a gestiona propriile emoții vor duce la relații mai sănătoase și mai armonioase cu copiii. Este important să îți amintești că faci tot ce poți și că fiecare pas mic către o abordare mai pozitivă contează enorm.
Comments